VoIP si Radioamatorismul

Steve Ford , WB8IMY

QST © ARRL February 2003

Traducere si adaptare de NJ9R & YO8RAA

Un numar tot mai mare de radioamatori pun la lucru Internetul ca pe un fel de pod pentru communicatii audio la mare distanta –DX . Mai jos vom descoperi ce inseamna VoIP (voce prin protocolul de internet IP) pentru radioamatori !

Voce prin protocolul de internet IP - mai bine cunoscuta ca VoIP nu este ceva nou. Oamenii au dispus de communicatii audio prin Internet de ani de zile. Ceea ce este nou sunt aplicatiile de ultima ora in domeniul radioamatorismului folosind VoIP. In loc sa se bazeze pe propagare ionosferica pentru communicatii DX, un numar tot mai mare de radioamatori folosesc Internetul in combinatie cu transceivere VHF sau UHF ca sa vorbeasca la peste sute sau mii de kilometri. Astazi aveti la dispozitie cateva sisteme caracteristice de VoIP destinate radioamatorilor. In functie de cum sunt configurate, aceste sisteme implica o legatura intre repetoare pentru ca statii indepartate sa schimbe mesaje unul cu celalalt. (Fig. 1.)

Alta aplicatie este asa numita legatura simplex unde unul sau mai multi radioamatori cu transceivere portabile sau mobile comunica direct cu o statie fixa numita baza sau nod si care este conectata la Internet (Fig. 2).

Toate statiile de radioamatori care utilizeaza VoIP au in comun faptul ca folosesc Internetul ca pe un releu de comunicatie intre statii (baze sau noduri).
Atractia spre folosirea acestor sisteme de catre radioamatori este usor de inteles ; cei care nu pot folosi benzile de HF pot folosi aceste sisteme de VoIP pentru a obtine bucuria conversatiilor DX cu ajutorul Internet-ului, avand conversatii cu alti radioamatori care sunt la distante mult mai mari decat raza de actiune a aparatelor FM cu care se lucreaza. Radioamatorii cu licenta de incepator sau chiar avansat, care nu au statii la domiciliul propriu, pot deasemena sa beneficieze de VoIP in aceeasi maniera. In continuare descriem cateva din metodele folosite de radioamatorismul prin VoIP.

ECHOLINK

EchoLink a fost conceput de radioamatorul american Jonathan Taylor - K1RFD, in 2002. Intr-o perioada foarte scurta de timp EchoLink a devenit unul din sistemele dominante pentru radioamatorismul VoIP, avand in prezent peste 100.000 de utilizatori din toata lumea. Softul EchoLink pentru Windows este gratuit si se poate obtine de la adresa www.echolink.org. Cand pornesti programul pentru prima data, computerul tau se conecteaza prin Internet la un server EchoLink. Inainte de a face prima conectare la aceasta retea, indicativul tau este verificat in baza de date daca este inregistrat ca valid. Acest lucru poate dura cateva minute sau ore dar face ca cei care nu sunt radioamatori sa nu poata intra pe reteaua EchoLink. Odata ce indicativul este validat ( lucrul acesta se intampla numai o data), totul devine usor. Serverul EchoLink actioneaza ca un centru telefonic pe Internet.
El tine un log cu cei care sunt conectati in orice moment. Dupa ce te uiti prin log, poti sa ceri o conectare intre computerul tau si alt radioamator. Aici lucruride devin interesante. Radioamatorul chemat poate sa stea in fata computerului cu microfon si casti sau poate sa aiba computerul lui connectat la o statie care este folosita ca un releu pentru a servi un transceiver portabil sau chiar un echipament mobil. Sau aceasta statie poate fi parte a unui sistem de repetor. In orice caz o data ce conexiunea este stabilita, orice transmiti o sa fie auzit in casca celuilalt radioamator sau in transceiverul lui, pe calea aerului, daca opereaza o statie. La capatul legaturii tale pe EchoLink pot sa fie o pereche de casti, o statie siplex sau un repetor. Cand te conectezi la o statie este bine sa practici conversatia ca si cum ai fi pe un repetor normal: ex. "NJ9R de YO8RAA" sau daca te conectezi la un repetor sa anunti: ex. "YO8BBU Doru-Suceava". (Este bine sa astepti cam 2 secunde inainte de a vorbi pentru ca sa compensezi intarzierea acestor sisteme) . EchoLink-ul accepta deasemenea legaturi de tip conferinta unde mai multi radioamatori pot vorbi ca la o masa rotunda. Sunt chiar si net-uri pe Echolink care se intalnesc in mod regulat.

Configurarea EchoLink-ului

Pentru a rula EchoLink trebuie sa aveti un computer echipat cu Windows 98/Me/2000/XP si o placa de sunet. Programul (soft) este usor de instalat si impreuna cu ghidul pe care il are te va indruma pas cu pas. Daca vrei sa folosesti EchoLink-ul stand in fata computerului iti va trebui o pereche de casti sau difuzoare si un microfon. Microfonul se ataseza la mufa MIC IN de pe placa de sunet iar difuzoarele sau castile la mufa Speaker OUT. Deasemenea este posibil ca in plus de aceasta sa trebuiasca sa faceti setarea placii de sunet, in special configurarile control VOLUME si RECORDING. Daca aveti in plan sa conectati un transceiver la computer, pentru a putea utiliza EchoLink ca pe o resursa de radiofrecventa, o sa va trebuiasca o placa de interconectare .
Entuziasmul puternic pentru EchoLink porneste din cauza faptului ca programul acesta nu necesita o interfata complicata sau alte placi specializate pentru conectarea la transceiver. Toate functiunile si decodarile DTMF se fac de programul soft EchoLink. Asa ca poti sa folosesti EchoLink cu transceiverul tau si cu interfete la placa de sunet de tipul celor vandute de West Mountain Radio (RIGBlaster), MJF, TigerTronics si altele. Daca deja operati in PSK31, RTTY, SSTV sau alte moduri digitale puteti deveni un operator EchoLink fara a avea nevoie de altceva decat de programul soft Echolink, fara alte cabluri sau placi. Daca vrei totusi sa cumperi placi construite special pentru VoIP atunci o astfel de interfata este cea produsa de ULI (Ultimate Linking Interface - James Milner-WB2ERM), care se gaseste la pagina
www.ilinkboards.com . Placa facuta de ULI functioneaza bine cu VoIP si cu alte moduri digitale. Aceasta placa ofera si controlul computerizat al transceiverului dvs, putand schimba frecventa sau sa introduceti comenzi cu ajutorul unui link pe o alta frecventa UHF sau prin Internet. Totodata aceasta placa ofera si reinitializarea (reboot-ul) computerului la nevoie. La acelasi capitol este o placa asa-numita multimod conceputa de VA3TO. O poti gasi pe Internet la www.ilinkca.com .

iLINK

Sistemul iLINK a fost conceput de Graeme Barnes, MØCSH. iLINK este unul din pionierii VoIP si functionarea programului este similara cu EchoLink, cu deosebirea ca necesita pentru conectare si functionare o placa specializata de tipul celor mentionate mai sus: ULI sau VA3TO. Programul soft se poate gasi la www.aacnet.net/radio.html . Operatorii EchoLink si iLINK functioneaza pe servere diferite. Datorita cresterii rapide in ultimele luni a traficului pe EchoLink, activitatea de pe iLink a avut o scadere considerabila.

eQSO

eQSO a fost creat de Paul Davies, M0ZPD si a fost conceput cu intentia de a functiona ca un net international. Este bazat pe anumite servere dedicate si poate fi folosit din fata unui computer sau prin legatura radio la fel ca si EchoLink. Programul acesta este gratuit si se poate descarca de la adresa www.eqso.org .
O versiune a acestui program ofera tonuri (beep) si identificare CW pentru repetoare, foloseste portul COM al computerului pentru a manipula transmitatorul cat si pentru a citi nivelul de squelch al receptorului. Daca semnalul de squelch nu este disponibil, programul incorporeaza o functie de VOX care poate fi aleasa in locul acestuia. eQSO functioneaza cu toate placile de interfata mentionate mai sus in cazul in care vreti sa-l folositi pentru manipularea unei resurse de radiofrecventa. Din cauza ca nu exista un sistem de validare a indicativelor folosite, eQSO are o functie speciala folosita de administratori. Aceasta functie poate sa blocheze sau sa nu transmita semnalul audio provenit din microfonul persoanelor care opereaza neregulamentar. Receptorii (SWL) sunt incurajati sa foloseasca eQSO si au datoria de a nu transmite in camere unde sunt resurse de radiofrecventa. Acelor care nu respecta acest lucru le sunt restranse privilegiile sau chiar interzisi sa apara pe eQSO. Radioamatorii receptori pot sa vorbeasca cu radioamatorii de emisie-receptie in camere unde nu sunt resurse de radiofrecventa (repetoare sau link-uri). Operatorii repetoarelor sunt sfatuiti sa verifice camerele la care se conecteaza si sa nu-si lege repetoarele cu acele camere care sunt folosite pentru legaturi de la un computer la altul.

IRLP

Cu IRLP (Internet Radio Linking Project -proiectul de legare al Internetului cu radio) intram intr-o zona a VoIP accesibila numai de la transceivere. David Cameron, VE7LTD, este creatorul IRLP. Dave si Michael Illingby, VE7TFD, au infiintat primele doua noduri IRLP care au legat Vancouver cu Vernon , British Columbia (Canada). Aceasta legatura (nod) este alcatuita din repetoare FM sau frecvente simplex. Toate nodurile functioneaza pe baza unui calculator cu program soft Linux si foloseste placi de conectare specializate. Cei ce folosesc aceste repetoare pot folosi anumite tonuri DTMF ca sa stabileasca aceasta legatura. Spre deosebire de iLink, EchoLink si eQSO, acest sistem IRLP nu se poate folosi direct din fata unui computer fara un transceiver . Aceasta face ca acest sistem sa fie mai sigur si disponibil numai radioamatorilor echipati cu transceivere. IRLP este ca si cum ati folosi un autopatch pe un repetor obisnuit. Primul lucru care trebuie facut este sa obtii codul de folosire de la seful acestui repetor. Ca si la anumite repetoare cu autopatch ti se paote cere sa fii membru al clubului si sa platesti o cotizatie inainte de a ti se da codul de acces. Multe repetoare IRLP folosesc tonuri de gen CTCSS in aditie cu codurile DTMF, pentru a controla accesul la aceste repetoare. O harta a acestor noduri IRLP se paote vedea la adresa status.irlp.net (vezi harta si interfata ULI din figura 3 ).

Pentru a te conecta la un nod IRLP incepi prin a te identifica (indicativul) si prin a trimite codul DTMF. Daca ai reusit repetorul raspunde. Dupa acces trebuie introdus un cod de patru cifre pentru nodul de destinatie pe care vrei sa-l accesezi. Nodul, prin interfata specializata de tip Yaesu WIRES II (care este inima sistemului – vezi figura 4), va emite mesajul : "YO8KZA a deschis nodul 5555". O data ce legatura este stabilita o sa auzi o voce de la nodul apelat. Cand auzi confirmarea numarului esti liber sa efectuezi legatura radio. IRLP suporta deasemenea si mod de lucru tip conferinta. Acest mod permite ca numai un operator sa fie in emisie dar mai multe statii pot fi conectate simultan.
O data la doua saptamani , duminica, exista un net international IRLP unde multi operatori din toata lumea se intalnesc sa vorbeasca. Pentru a participa trebuie ca nodul la care asculti sa aiba un operator local de net (net control). Daca nu, poti numai sa asculti. Tinerii se pot intalni pe irlp4kids.net pe IRLP Reflector 5, Canalul 8 (node 9508), in fiecare sambata la ora 01:00 UTC. Pentru mai multe informatii privitoare la acest net vezi adresa
www.qsl.net/irlp4kids sau trimite un email la: [email protected] . Pentru a pune in functie un nod va trebuie un computer cu LINUX, programul IRLP si o placa de interconectare specializata. Nodurile coordonate prin IRLP folosesc criptare PGP pentru autentificare dar aceasta tehnologie nu este transparenta pentru operatori. Daca ai un nod IRLP in zona ta nu-ti trebuie nimic decat un transceiver FM pentru a porni distractia. Poti gasi mai multe informatii la www.irlp.net.

WIRES II

WIRES II (Wide Internet Repeater Enhancement System), se traduce ca " repetor cu raza mare de acoperire prin Internet" si este un VoIP creat de YAESU, similar cu IRLP, cu diferenta ca foloseste computere cu sistem de operare Windows in loc de Linux. La fel ca IRLP este bazat pe sursa de radiofrecventa si nu este accesibil direct din internet. Un server WIRES-II mentine continuu o lista de noduri active, actualizata direct din Internet. Partea de interfata consta din modulul HRI–100 (figura 4), care leaga nodul radio la computer dar in acelasi timp face si legatura la internet printr-o conexiune de banda larga sau prin modem telefonic.

Chiar daca modulul este produs de YAESU el functioneaza cu toate transceiverele. Exista doua moduri de operare in WIRES-II. Primul este SRG (grup de repetoare surori) care permite operarea unui grup de repetoare predefinit (pana la 10 repetoare sau statii simplex). Ca si la IRLP tonurile DTMF sunt folosite pentru accesare. Dupa felul cum repetorul a fost configurat, operatorul trebuie sa transmita un singur ton DTMF la inceput sau si la inceputul si sfarsitul transmisiei. Al doilea mod este numit FRG (grup de repetoare prietene) care te lasa sa te conectezi cu orice repetor WIRES-II din lume. Modul FRG deasemenea te lasa sa chemi un grup de repetoare odata (pana la 10), ca un fel de conferinta. Pentru a efectua o legatura FRG trebuie sa apesi tonul # apoi 5 cifre corespunzatoare cu tonurile DTMF, depinzand de numarul nodului pe care vrei sa il contactezi.

Dar sunt toate acestea radioamatorism ?

Raspunsul la aceasta intrebare depinde de felul in care vezi tu radioamatorismul si aici nu exista doua pareri la fel. Unii exclud VoIP total. Ei cred ca radioamatorismul nu trebuie sa incorporeze Internetul in nici un aspect al comunicatiilor radio. Trebuie sa fie radiofrecventa (eter) sau nimic. Altii au vederi mai largi si trag linia abia la comunicatiile VoIP care nu au transceivere la ambele capete.

Un lucru este sigur : VoIP este aici si o sa ramana.

Radioamatorii tineri si batrani imbratiseaza aceasta tehnologie si raspandirea internetului raportat cu pretul in scadere al accesului, este un catalizator al acestei relatii.

Radioamatorismul VoIP nu este pentru toti dar este o parte integranta a orizonturilor radioamatoricesti.

Daca acest mod de operare te supara, nu-l folosi.

Daca iti place, experiente noi te asteapta.

 

 

Nota:

Figura 1- Doua repetoare legate via VoIP

Figura 2- O schema a unui nod (statie) VoIP. Daca seful statiei (operatorul de control) nu se afla prezent la statie si acest nod functioneaza cu control de la distanta, aceasta legatura trebuie sa opereze deasupra frecventei 222.15MHz. Vezi articolul "Este legal?"

Figura 3a- Acesta este un exemplu al unei harti de nod intretinute de WW4M la adresa status.irlp.net.

Figura 3b-Interfata ULI poate fi folosita cu iLink, EchoLink si eQSO, precum si cu alte moduri digitale ca RTTY sau PSK31. Aceasta placa ofera posibilitatea de a controla transceiverul la distanta. Vezi www.ilinkboards.com

Figura 4 – Modulul (interfata), care alcatuieste sistemul Yaesu WIRES-II

 

Traducere si adaptare de NJ9R & YO8RAA

Back TOP Page