Meteorscatter "redivivus" cu WSJT

Meteorscatter "redivivus" cu WSJT

Meteorscatter "redivivus" cu WSJT

Intradevar, meteorscatterul traieste o a doua tinerete odata cu lansarea ca "freeware" a programului de comunicatii "Weak signal by K1JT" de data foarte recenta, varianta beta 0.93 destinata folosirii si testarii generale fiind datata 29 iulie 2001.

Radiocomunicatia prin reflectii din zonele ionizate de impactul in atmosfera terestra a meteorilor, este folosita de cateva decenii in mod curent de amatori si profesionisti pentru radiocomunicatii in benzile de unde ultascurte de la 30 la 450 Mhz. Precizez aici ca este vorba de meteori si nu de meteoriti, adica acele particole materiale venite din cosmos, care au dimensiunea in jur de un milimetru si care pot fi de tip aleator sau facand parte dintr-un roi meteoric purtand denumirea cometei generatoare.

E util sa amintim ca in septembrie sezonul de E sporadic este ca si incheiat si in acest caz radiocomunicatiile prin meteorscatter pot constitui o buna alternativa la traficul DX in UUS, mai ales ca in perioada urmatoare apar roiuri importante ca:Orionidele in octombrie, Leonidele in 18 noiembrie, roi spectaculos insa activ in maximul sau cu perioada de 33ani, apoi Geminidele in 12-13 decembrie iar la inceputul anului viitor in 3-4 ianuarie roiul Quadrantidelor.

Traditional MS-ul se face in telegrafie morse cu viteze mari de pana la 2500 semne pe minut, uneori si in ssb in roiurile majore ale anului, insa au existat tentative reusite de comunicatii Packet-radio la 1200 Bauds cu protocolul ax25.

Odata cu raspandirea calculatoarelor au aparut programe de calcul a probabilitatii de reflectii in diferite directii pentru un anume roi. Cele mai raspandite sunt programele "Compact MS-soft" scris de OH5IY si "The Meteor Scatter Predictor" scris de DL5BAC, ambele rulabile in MS-DOS pe calculatoare de la 386 in sus. Paralel s-au realizat si programe pentru manipulare telegrafica la viteze mari a statiilor de radioamatori, cu generatoare de secvente de 5, 2,5 sau 1 minut si amintesc aici MSK2 scris de G7DCT sau de ce nu KETIMS scris in assembly pentru L/B 881 de YO2IS.

S-au realizat chiar si emulatoare de casetofoane digitale folosind o interfata de tip Baycom este programul MS-CW.

Aparitia placilor de sunet si in special a celor de 16 biti a permis implementarea tehnicilor DSP pe calculatoare, e vorba de procesarea digitala a sunetelor folosita atat pentru decodarea semnalelor morse de viteza mare, cat si pentru generarea lor. Se elimina in acest fel folosirea casetofoanelor de tip analogic sau digital si desigur a manipulatoarelor telegrafice cu memorie.

Cel mai cunoscut si folosit program de trafic si decodare MS este "MS-DSP" scris de 9A4GL, util poate fi si "Sound Blaster Meteor Scatter" realizat de DL3JIN.

Folosirea intensiva a DX-Clusterului a permis ultrascurtistilor o nesperata optimizare a traficului prin Es, Tropo si chiar Aurora ceeace a dus la o reducere a interesului pentru meteorscatter, unde pentru un qso trebuie muncit mult mai mult!

Interesul pentru MS folosind meteori aleatori a crescut spectaculos in aceasta vara cand K1JT, destul de putin cunoscut ca ultrascurtist, s-a implicat in optimizarea radiocomunicatiilor cu semnale de nivel mic din benzile de ultrascurte cu programul sau WSJT.

Cei care urmaresc informatiile din DX-Cluster vor fi remarcat o serie de sked-uri notate cu WSJT pe 144 Mhz care premerg QSO-ul propriu zis.

Momentan WSJT este destinat doar MS-ului, dar va putea fi extins in viitor si pentru codarea respectiv decodarea semnalelor de nivel mic propagate prin EME (reflectie folosind Luna) sau prin troposfera.

Noutatea absoluta a programului consta in codul folosit, care are la baza patru tonuri 882Hz, 1323Hz, 1764Hz si 2205Hz, cu care se genereaza un semnal tip FSK (Frequency Scift Keyng). Fiecarui caracter ii revine o succesiune de 3 tonuri, fiind posibile 48 combinatii din care sunt folosite doar 43, similar cu modul PUA-43. La viteza de transmisie de 441 Bauds, un caracter are o durata de 2,3 milisecunde ceeace inseamna 8820 semne pe minut, de patru pri viteza maxima in CW normal. Principalul avantaj datorat atat vitezei mari cat si codului optim, consta in densitatea mare de informatii care sepoate receptiona intr-un "ping", adica o reflectie mai scurta de o secunda. Asta face ca sa creasca probabilitatea unui qso si sa scada durata unui sked mai ales la folosirea secventelor de emisie- receptie de ordinul zecilor de secunde.

Programul ruleaza sub WINDOWS95 si mai sus, cere un Pentium la 75 Mhz dar practic isi face treaba si pe un 486DX66, trebuie insa placa grafica care sa permita rezolutie de 800x600 pixeli, o placa de sunet de 16 biti minim 20 Mbyte liber pe hard-disk si RAM de la 16 Mbyte in sus.

Instalarea se face clasic cu un "setap"care mestereste destul de mult la transferul celor 5 Mbyte de arhiva din fisierul cu extensia CAB. Practic nu este necesara nici o interfata daca statia de UUS are VOX. Se foloseste modul SSB, iesirea de pe placa de sunet se conecteaza la intrea de microfon folosind un divizor rezistiv ca sa nu apara distorsiuni din cauza semnalului audio excesiv. Iesirea audio de la statie se conecteaza la intrarea "line" de pe placa de sunet. Se pot ajusta nivelele audio ale placii si prin setari soft din program.

In mod normal nu este necesara separarea galvanica a statiei fata de calculator, atentie insa la brumul care-l poate induce reteaua daca carcasa calculatorului nu este la potential de masa.

La initializare trebuie introdus indicativul si locatorul propriu, setata durata secventelor de emisie-receptie, cine incepe sa transmita primul si desigur indicativul respectiv locatorul corespondentului. Programul genereaza automat mesajele tip necesare pentru QSO.

Multumesc aici si lui Misu, YO2BH, care m-a ajutat din nou cu un "download" de pe Internet al arhivei WSJT ZIP 093. Varianta 1.0.0 din 26 august 2001, am luat-o din BBS-uri germane vreme de trei zile prin Packet la 1200 Bauds, asta deoarece BBS-urile locale nu accepta inca fisiere mai mari de 30 Kbyte la forward-ul prin Internet.

Ca echipament de emisie -receptie recomand minim 50w putere de iesire, o antena de cel putin 2 lambda lungime si un preamplificator de receptie.

Curent se folosesc frecventele de 144.360, 144.370 sau 50.260 Mhz.

Odata ce au fost realizate cele enumerete mai sus, va conectati la un DX-cluster sau la CONF-ul unui TNOS in canalul 14345 folosit de ultrascurtisti, cautati un corespondent, aranjati un sked si…..totul devine istorie. Veti intra in selecta si putin numeroasa fmilie (vreo duzina de indicative…..) a celor fosti si actuali activi in MS din YO si asta fara sa cunoasteti telegrafie morse de mare viteza.

Toate frumoase pana aici, ajungem insa din nou la probleme de tip administrativ cu care personal ma confrunt de peste doua decenii atunci cand doresc sa promovez noul in radioamatorismul romanesc. Vor aparea si acum voci mai mult sau mai putin autorizate care vor intreba daca codul folost de K1JT este legal?, oare de ce programul este gratuit?, de ce nu-l folosesc si albanezii?, ce are YO2IS din chestia asta? s.a.

Consider deci util sa reiau textual ceeace am spus aici si anul trecut, dati-mi voie sa va citez:

"Trebuie spus ca Regulamentul nostru, desi era de avangarda in momentul redactarii, a ramas in urma cu multe clarificari strict necesare. As enumera doar cateva:

- Regimul retranslatoarelor, transponderelor si balizelor de amator, telecomanda acestora, raspunderile si indatoririle operatorilor care le au in supraveghere.

- Regimul Nodurilor si BBS-urilor Packet-Radio, reteaua nationala si interconectarea lor la Internet, indatoririle administratorilor si operatorilor de sisteme.

- Definirea explicita a traficului prin transponderele satelitilor, a tehnicilor meteorscater, puterilor folosite la EME, normele si coduri pentru SSTV-ul A/N si color

- Rolul F.R.R. sau al viitorului organ coordonator al asociatiei de radioamatori pentru implementarea recomandarilor IARU in relatia cu Administratia Nationala de Comunicatii.

- Trimiteri exacte la actele normative care complecteaza Regulamentul, ca de exemplu alocarea benzii de 160 si 6 m sau utilizarea benzii de 27Mhz in contextul alocarii canalelor de uz privat.

- Reactualizarea trimiterilor la legislatia in materie de antene si protectia la radiatiile electromagnetice si desigur multe altele.

Mereu va trebui sa ne asumam riscul unor intrebari incomode, privind legalitatea unor experimentari pe care le facem,in dorinta de a fi in rand cu lumea civilizata. Pasiunea pentru hobby-ul nostru comun, ma face sa-mi asum acest risc de mai bine de 25 de ani,incepand cu primele QSO-uri prin satelitii de amator in ianuarie 1975, trecand prin RTTY-ul anului 1978 cand am fost "pionul de atac" al celor de la YO3KWA, fiind prima statie individuala din YO, care a avut curajul abordarii acestui mod de lucru, AFSK-ul (F2) nefiind mentionat in vechiul Regulament din 1972 apoi MS, SSTV, EME, 50Mhz si pana la acest recent VLF. "…inchei citatul.

Sperand inca la mai bine, va doresc spor la ceeace faceti, voua si celor care vi-s dragi, sanatate buna.

Maestru International in radioamatorism

YO2IS Timisoara 04 septembrie 2001 ing. Suli I. Iulius