PREZENTARE
Este o antena cunoscuta de la inceputul secolului trecut (1939cca.), dar este populara in special pentru benzile de unde scurte. In benzile de ultrascurte antena a patruns relativ recent, la inceputul acestui secol.
Mai este cunoscuta si ca dipol coaxial. In acest articol voi trata doar experimentele mele in benzile de 2m si 70cm.
In principiu, este o forma particulara de dipol in λ/2, formata din doua stub-uri din segmente de cablu coaxial in λ/4 si doua radiante pana la completarea lungimii totale de λ/2. In figura, bratul din stanga este desenat in sectiune, pentru a se intelege ca numai tresa este sectionata la centrul geometric al antenei, nu si firul central care ramane protejat de izolatia coaxialului.
Antena este strict monobanda.
Caracteristica de radiatie este omnidirectionala.
Proprietatea specifica este largimea de banda semnificativ mai mare decat a altor dipoli.
Cel mai important neajuns al antenei este sensibilitatea ridicata la umiditate. Daca nu este bine izolata fata de mediul exterior, se dezacordeaza destul de usor, in timp devenind inutilizabila.
Trebuie plasata la inaltimea de cel putin λ/2 pentru benzile HF si la minim λ pentru benzile superioare.
Feederul e bine sa fie perpendicular pe axa antenei pe o distanta de minim λ/4.
SURSE DOCUMENTALE si TESTE
- Fred Cirera, Building a Double Bazooka Antenna, unde, alaturi de explicatii competente, are si un calculator online pentru dimensiunile antenei.
- Amicul meu din Florenta, Simone IW5EDI, aticolul Double Bazooka Antenna
- Paginile lui VE3SQB, mai ales detaliile constructive in imagini.
- Discutiile si probele de functionare facute cu prietenii din QTH, Dan YO6BLM si mai ales David YO6FNF, care m-a si impulsionat sa construiesc antena.
MATERIALE
Coaxialul folosit pentru antena este unul cu factor de viteza Fv mai scazut, de 0,66 respectiv cablurile populare RG58 sau RG213 pe polietilena. Se pot
folosi si cabluri de 75Ω, cu conditia sa aiba un factor de viteza relativ scazut.
Sunt nerecomandate cablurile de inalta performanta, cu tresa foarte deasa dublata de banda metalica, sau cele cu izolatie pe spuma. Nu se vor folosi in nici
un caz cabluri cu tresa din aluminiu si izolate cu spuma, de genul celor folosite pentru retelele de TV cablu inaintea patrunderii fibrei optice.
Cat priveste alegerea tipului de cablu usor sau greu, pentru banda de 2m sau benzile HF "inguste" (WARC-urile) se pot folosi cele de tip RG 58 sau RG59, dar
pentru benzile mai "consistente", unde e nevoie de largime de banda cat mai mare, alegerea este a cablurilor groase, RG213 si similare.
Protectia antenelor lungi pentru HF se face doar in locurile in care camasa exterioara a cablului a fost taiata. Se poate folosi clei cald din polietilena, rasina sintetica bicomponenta sau banda din elastomer autovulcanizant.
Antenele mici (pentru 10m, 6m, VHF si UHF) se pot introduce in tuburi rigide din plastic, pentru instalatii electrice sau de apa (PPR) care le asigura si rigiditatea la montaj in pozitie verticala. Etansarea se realizeaza cu dopurile dedicate si cu cleiul special pentru PVC. Atentie, acesta din urma este daunator sanatatii si portmoneului!
DIMENSIUNI
Calculatorul din paginile lui Fred Cirera, citat mai sus, se pare ca este destul de exact. Pentru mine, la antena facuta dupa dimensiunile acelui calculator,
impedanta masurata a fost foarte aproape de 50Ω, iar ajustarea lungimii radiantilor practic nu a fost necesara. Totusi, un 5-10mm rezerva nu strica...
mai ales ca antena pacaleste daca nu e masurata la locul de amplasare. De mentionat ca e bine ca feederul sa aiba traseu perpendicular pe antena cel putin
pe o lungime de λ/4. Mai jos este tabelul cu dimensiunile calculate pentru 29, 51, 145 si 435 MHz:
REALIZARE
O imagine face cat 1000 de cuvinte. Asadar, pentru banda de 2m:
Mai intai taiem si lipim antena conform schitei. Dupa lipire, zona lipiturilor, inclusiv tresa descoperita si capetele radiantilor, se acopera generos cu
pistolul cu polietilena calda (hot glue, sau gun glue, cum zic americanii); se poate folosi si rasina sintetica, e chiar mai buna, dar face multa
mizerie la locul de munca. Daca am lucrat exact:
Taiem teava de instalatie la dimensiune si asamblam totul de proba, INCA NU LIPIM NIMIC cu clei PVC!! Putem sa fixam provizoriu cu banda adeziva si cu grija
sa facem o prima masuratoare ca sa vedem daca avem functionare acceptabila (SWR sub 3). ATENTIE! daca antena nu e ridicata destul de sus, va rezona ceva
mai jos decat frecventa dorita. Acesta este un FALS POZITIV! inca nu taiem nimic. Daca totul pare OK:
Dezasamblam totul. Daca am folosit RG213, sarim direct la lipirea finala. Daca am folosit cablu subtire, bratele dipolului vor trebui trase de cate un fir de
nylon trecut prin dopurile de la capetele tuburilor de protectie. Treceti firul prin dop, apoi prin tub. Apoi:
Legati firul de nylon de capatul dipolului. Lasati suficient fir pentru a putea lucra usor. In capatul celalalt, faceti nod la iesirea din dop, ca sa nu
scapati firul in tub in timpul asamblarii finale.
Pe rand, ungem cu clei PVC exteriorul tubului apoi foarte repede interiorul contrapiesei unde asamblam. Introducem piesele rapid si nu le mai miscam 10min.
dupa lipire. Procedam la fel cu fiecare lipitura, in ordine: dopurile la tuburi, tuburile la teu, pilonul la teu. Evitati sa solicitati mecanic asamblarile.
Dupa terminarea celor cinci lipiri, lasati 1-2 ore la uscat. Folosind acelasi clei, indepartam banda adeziva si etansam planul de separatie al teului.
Tractam usor firele prin dopuri, fara sa fortam. Ruperea sau desprinderea firului ar fi tare neplacuta... Facem nod si cu acelasi clei PVC lipim capetele
firului de dop. Antena e gata.
Probabil ca pilonul e prea slab ca sa sustina greutatea pe care o poarta in varf si se va curba periculos de mult. Eu l-am dublat cu acelasi tip de teava.
Fiecare va gasi solutia pe care o crede cea mai buna. Urmeaza momentul festiv:
Daca totul a mers bine, masuratoarea ar trebui sa fie cel putin la fel de buna ca a mea. Cel putin, zic.
MASURATORI
Imaginea este captura ferestrei softului VNA Saver ver.0.6 cuplat la un nanoVNA tip SAA-2N.
Impedanta antenei variaza pe toata banda de 2m de la 48Ω la 54Ω, ceea ce este destul de bine.
SWR-ul este mai mare decat m-am asteptat, cel mai probabil din cauza impreciziei cu care am taiat cablul in faza de constructie a dipolului. Oricum, variatia foarte mica, de la 1:1,43 la 1:1,53 este practic neglijabila, putand sa contez de fapt pe un SWR de max. 1:1,5 in toata banda de 2m. Asta inseamna o pierdere de putere din cauza neadaptarii de numai 4%, adica o pierdere de putere de 0,8W la cei 20W ai emitatorului meu.
