Modificari facute la RTM ( RTF )
Programul modificarilor


Alimentatorul

1. O prima conditie este sa existe un alimentator de 25 Vcc ( intre 20 si 25 Vcc ), cupla pentru alimentare, etc. Culpa este impartita in doua, astfel : daca asezam RTM - ul pe masa, in pozitie orizontala, cu mufa de antena spre masa, in jumatatea de cupla de sus intalnim conexiunile de la transformatorul de la convertizor, iar in jumatatea de cupla de jos, de langa antena, intalnim conexiunile de la comanda RTM - ului ( emisie/ receptie, canale, difuzor/ microfon, etc. )
Firele de la alimentator spre cupla sunt astfel:
maro - masa de 20 - 25 Vcc, corespunzand intrarii 17 de la convertizor;
albastru - fir de plus 20 - 25 Vcc, corespunzand intrarii 6 de la convertizor;

Pentru a alimenta RTM - ul la 12 Vcc in cupla cu tensiunile se fac urmatoarele conexiuni :

+ 12 V ( fir rosu ) - pin 15 de la cupla;
Masa ( fir negru ) - pin 17 de la cupla;
pin 2 cu 3 de la cupla;
pin 4 cu 5 de la cupla;
pin 5 cu 9 de la cupla;
pin 9 cu 8 de la cupla;
pin 6 cu 8 de la cupla;
pin 11 cu 12 de la cupla;
pin 15 cu 20 de la cupla;
pin 19 cu 17 de la cupla;
pin 18 cu 24 de la cupla;
pin 22 cu 23 de la cupla.

Stabilizatorul de tensiune

2. Se masoara tensiunile de + 25 Vcc, pe modulul de AAF ( unde este siguranta ) si - 18 Vcc masurat pe modulele de oscilatoare ( pe langa microfon la oscilatorul de Tx si pe langa semireglabil la oscilatorul Rx ). De asemenea se masoara tensiunea de - 18 Vcc pe modulul ARF Rx.
In caz ca nu exista aceste tensiuni se verifica placa de la stabilizator, se demonteaza placa si se masoara tranzistoarele. Daca tensinea de - 18 V este mica ( 2 V ) atunci problema este la tranzistoarele de pe placa de stabilizator de tensiune, se pot inlocui cu 2N2905 sau tip BD.
Se masoara tensiunile pe diodele D 121 si D 122 ( 32 V fata de masa ) si D 113 si D 114 ( 25 V fata de masa ), tensiuni alternative. Intre tranzistoare am masurat aprox. 65 Vca, iar intre plusul diodei si masa sunt 28,8 Vcc. Intre pinul 1 si masa sunt 25 Vcc. Intre minusul diodei si masa sunt - 1.1 Vcc.

Amplificatorul de audiofrecventa la Rx

3.In cupla, partea cu comanda se fac urmatoarele conexiuni, in mufa male :
14 cu 22, 25 cu 24 si 18 cu 21.
Se conecteaza un difuzor intre pinii 12 si 5 ( masa ), in difuzor nu se aude nimic, pentru a se auzi zgomotul de fond ori se regleaza SQ din semireglabilul de SQ ori se face o conexiune intre pinii 22 si 21, unde apoi se monteaza un potentiometru de 15 - 50 Kohmi pe panoul frontal.
Pentru micsorarea nivelului de audiofrecventa se pot monta inseriate doua rezistente de 0.47 ohmi/ 2 W si 18 ohmi/ 0.25 W. Daca totusi nu se aude zgomotul de fond se verifica tranzistoarele finale apoi celelalte tranzistoare de pe placa. Tranzistorul SQ este T 126 ( BC 109 B ).

Oscilatorul Rx

4. Se monteaza cristalul de purtatoare ( Fq ( Mhz ) = (frecventa pe care dorim sa lucram - 10.7) : 3 ), de exemplu ( 145.500 - 10.7 ) : 3 = 44.9(3) Mhz.
Se face o conexiune intre cosa 6 si masa. Se demonteaza placa si carcasa U 506 a bobinei din baza tranzistorului oscilator. Se elimina L 506, R 506 si C 507 si raman socul L 507 in paralel cu rezistorul R 507 ( 560 ohmi ), acestea doua se inserieaza cu condensatorul C 506 ( 2.2 nF ). Acesta se monteaza astfel incat sa devina un filtru ( intre pinii 3 si 6 de la U 506, iar C506 se monteaza spre pinul 3 ).
Se monteaza placa si se elimina condensatorul de 12 pF de la bobina inseriata cu cristalul, adaugandu-se un trimer de 10 - 40 pF. Nu este o regula, in functie de domeniul unde s-a utilizat RTM - ul, se poate sa se adauge si doua condensatoare de 3 - 12, etc. Am intalnit insa un RTM care a fost utilizat pe frecvente de peste 170 MHz. Pentru a porni oscilatorul am inlocuit dioda AAZ 17 cu o dioda 1N4148, iar in paralel cu rezistorul R 502 ( 2.2 kohmi ) se adauga un rezistor de 1.5 kohmi.
Pe TP 1 si masa trebuie sa existe 0.002 microA, masurati pe un aparat digital, mai bine se poate masura pe un aparat analogic.
Deja ar trebui sa se auda in difuzor un semnal emis in imediata apropiere. Se fac eventualele reglaje la bobinele de la triplarea de frecventa, dar mai bine se pot regla pe maxim de semnal receptionat cand este modificat/ reglat si ARF Rx.

Un alt caz :

Se intalnesc si RTM care au fost proiectate pentru frecvente apropiate de 146.000 Khz.
In acest caz nu mai trebuie scoasa bobina U 506, dar trebuie facut un reglaj al acestei bobine. Restul pasilor sunt aceeasi, cu precizarea ca la rezistorul R 502 ( 2.2 kohmi ) se intalnesc si cazuri cand trebuie montat inseriat un alt rezistor de aprox. 2.2 kohmi.

ARF Rx

5. Se demonteaza placa ARF Rx, se scot carcasele din aluminiu ale bobinelor, se inlocuiesc condensatoarele de acord cu altele cu capacitatea de 12 pF. Se monteaza carcasele si placa si se cupleaza o antena.
Se emite aproape de RTM un semnal foarte mic, cat sa deschida SQ - ul. Se regleaza pozitia feritelor din bobine cu o surubenita, deocamdata de orice tip. Apoi se incearca receptionarea unei statii de la distanta, cu un semnal foarte mic si se face reglarea mai fina a ARF Rx cu ajutorul unei surubenite nemetalice, o surubenita confectionata din o placuta de circuit imprimat din care se razuieste partea metalica.
Se mai pot regla circuitele din oscilatorul Rx, pentru un semnal maxim receptionat.
Cu aceasta reglajul receptiei la Rx este gata.

Un alt caz :
Se intalnesc si cazuri de RTM proiectate pentru o frecventa apropiata de cea de 146.000 Khz.
In acest caz este posibil sa intalnim acest modul gata acordat, eventual se fac mici retusuri.
In aceste bobine se intalnesc condensatoare cu capacitatea de 8.2 pF.

Oscilatorul Tx

6. Se monteaza cristalul de purtatoare pe placa oscilatorului Tx si se face o conexiune intre cosa 6 si masa.
Pe releul de antena ( firul albastru ) se lipeste un fir si se conecteaza la masa. RTM - ul trece la emisie. Cu microAmpermetru pe tranzistoarele T 257 si T 258 se masoara 0.06 si 0.02 microAmperi. Atentie! Am intalnit un RTM care functionase pe o frecventa peste 170 MHz si care nu am putut sa il reglez fara receptorul de la handy YAESU VX 5 R. Am ascultat si vizionat pe S - metru semnalul emis de oscilatorul Tx, pe frecvente de 6 MHz, 12 Mhz si 72 Mhz. Am reglat pozitia feritelor in bobinele de la dublor/ triplor, pe maxim de semnal. Nu am putut masura pe microAmpermetru nimic, pe TP7. Probabil un semnal prea mic.
Am trecut apoi la reglajul etajului final. Am masurat cu microAmpermetrul ( atentie! firul de minus este lasat in aer ), si am reglat pozitia feritelor in bobine pe maxim de indicatie a microAmpermetrului. Eventual se poate conecta si un Power - metru si se urmareste cresterea semnalului.
La bobinele argintate, pentru a creste puterea emisa de etajul final se mareste cat mai mult distanta dintre spire.
Alt caz :
La unele RTM-uri, care au functionat pe frecvente apropiate de 146.000 Khz, trebuie montat un condensator in paralel cu condesatorul de acord de la prefinal, 2N3375, altfel puterea de emisie nu depaseste 5 W.


Daca exista un RTM functional se pot face urmatoarele modificari, pentru a inlocui unitatea de comanda :

1. Gauri VOLUM + SQ + COMUT. CANALE + MUFA DIN ( Microfon )
2. Legaturi mufa DIN ( 5 pini ). Se utilizeaza un microfon de la casetofoane. Atentie : se desface ecranul de la cablul ce duce pe placa, din punctul pentru microfon si se alege pentru coaxial o cosa de masa ( minus comun ). Masa de la cosa de microfon nu corespunde cu masa comun, ea reprezinta - 18 Vcc.
3. Legaturi pentru potentiometrele VOLUM si SQ. Potentiometrul SQ are pinii 21 si 22 + 14. Eventualul potentiometru pentru volum va trebui sa fie bobinat. Difuzorul este conectat intre pinii 12 si 5 ( masa ).
4. Legaturi la mufa DIN ( mufa de microfon ) pentru Emisie/ Receptie. Firele provin de la releul de tensiuni si anume prin intrerupatorul de pe microfon se comuta firul de minus pe releu, care are tot timpul plusul de la 25Vcc.
5. Rezolvarea alimentarii. Am ales un trafo. exterior, de marime medie ( 25 mm x 30 mm ), cu doua infasurari, una de 18 Vca si una de 25 Vca. De la secundar am adus firele la placa redresor, si am facut modificarile din schema de mai sus. Practic, se elimina diodele si cu doua punti redresoare se alimenteaza placa redresor in punctele din schema.
Concluzie!
In urma acestor modificari am eliminat diodele redresoare si am alimentat direct pe placa, in punctele ce se pot observa si pe schema, placa redresor. Am eliminat de asemenea unitatea de comanda, prin mutarea potentiometrelor in cutia RTM-ului si am ales un comutator de la radio receptoare ( de la schimbarea benzilor UM, UL, ) pentru comutarea canalelor. In ceea ce priveste acest comutator, mijlocul este legat la masa, urmand ca firele de la placa oscilator TX sa fie legate la celelalte contacte ale comutatorului. Firele de la aceste contacte merg pe placa TX in punctele cu numerele 6, 7, 8, 9, 10, 11, 19, etc. in functie de ce bobina s-a ales. Bobinele de asemenea corespund astfel : 1 corespunde pinului 6, 2 la 7, 3 la 8, 4 la 9, 5 la 10, 6 la 11, 7 la 19,etc. Numerele 1-8 se pot citi pe placa, langa bobine. Mai precizez, punctul 6 de la placa oscilatoare de pe TX corespunde cu punctul 6 de la placa oscilatoare de la RX.
Pentru orice intrebari privind RTM, RTF sau RTP va rog sa scrieti pe adresa : [email protected]



[Home]