Un oscilator pentru verificarea cristalelor intre 1 si 50 MHz

Schema contine oscilatorul din jurul lui T1 si etajul repetor pe emitor cu tranzistorul T2. Acest al doilea etaj elimina practic influenta sarcinii (antena sau intrarea frecventmetrului) asupra frecventei de oscilatie.

Montajul este proiectat pentru a oscila pe frecventa cea mai "susceptibila" a cristalului, numita uneori impropriu "fundamentala".
Pentru cei care nu stiu, cristalele pe frecvente ridicate (peste 10 MHz) ar fi prea mici ca sa poata fi construite realmente pe frecventa fundamentala. De aceea, ele se fac astfel incat, printr-o taiere speciala a cristalului, sa se favorizeze oscilatia pe armonica a 3-a sau a 5-a a fundamentalei reale. Daca ati observat, cristale peste 50 MHz sunt extrem de rare si foarte scumpe...

Lista de componente:

C1 68, C2 100n, C3 50, C4 10n, C5 200, C6 10n, C7 10µF
R1 15k, R2 4k7, R3 1k2, R4 820, R5 12k, R6 100k, R7 1k , R8 100
D1 1N4004, T1 si  T2 sunt BC107 sau similar

Toleranta pasivelor va fi de maximum 10%. Condensatoarele de valori mici vor fi ceramice, cele de valori mari vor fi multistrat, iar electroliticul obisnuit. Tranzistorele sunt banale, de uz general cu Si de joasa frecventa. Nu sunt recomandate tranzistoare de radiofrecventa.

Cablajul imprimat are 40x45 mm. Desenul GIF monocrom la 300dpi poate fi descarcat de pe acest link, (figura de mai jos este doar orientativa).

Cutia e bine sa fie metalica, dar nu e neaparat. Daca nu se gaseste o cutie potrivita (a mea are 60x45) se poate confectiona usor din tabla de conserva sau plexiglas. Atentie la izolare, sa nu se produca scurt-circuite intre peretii metalici si piese sau cablaj. Eu am lipit pe peretii interiori o folie de autocolant gros, de plastic, din cel pentru litere de reclama.
Pinul minus al alimentarii se lipeste si la cutia metalica.

Nota pentru cei grabiti sau pusi pe improvizatii (ca mine, HI!): se poate realiza montajul si pe o bucatica de cablaj pregaurit pentru experimente, ori chiar pe o bucatica de pertinax, legaturile realizandu-se cu terminalele pieselor sau cu mici strapuri. Daca se va folosi receptorul de trafic pe post de frecventmetru prin metoda zero-beat, antena este un fir de 10-20 cm. Alternativ se poate monta o mufa F care permite cuplarea unui cablu de masura sau aplicarea unui varf de test ori introducerea unei sarme ca antena.

Pentru introducerea in montaj a cristalului de verificat se foloseste de regula un soclu. Nu am vazut de multa vreme un soclu adevarat pentru cristale, in plus ar trebui cel putin trei, pentru dimensiunile uzuale. Solutia gasita de mine a fost o jumatate de soclu de integrat DIL cu 14 pini. Am ales un model mai "slabut", din plastic relativ moale si cu contacte cu lamele, pe care l-am taiat in doua pe lungime. Soclurile "adevarate" tip Augat, din plastic dur cu contacte bucsa elastica, strang prea tare si riscam sa rupem pinii cristalului la extragerea lui din soclu. Am obtinut astfel soclul care se vede in figura de mai jos si pe care l-am fixat cu rasina epoxi intr-o fanta pe un perete al cutiei. Am in acest fel toate distantele intre pini, de la 5 la 15 mm cu pas de 2.5mm.

Montajul realizat corect cu piese bune (chiar daca provin din recuperari, ca ale mele, HI!) ar trebui sa porneasca la prima alimentare la 9...15V, cu un consum de 10-20 mA. 

Tonul ascultat in receptor este realmente "de cristal", de o puritate inconfundabila.
Pasionatii de telegrafie sunt convins ca vor folosi montajul la antrenament. Prietenii stiu de ce... iar novicii vor intelege in sfarsit ce inseamna ultimul 9 dintr-un control RST...

Eu am incercat tot ce am avut in materie de cristale, de la 1,2 MHz la 49.8 MHz. Toate care erau valide au oscilat fara probleme. Cu aceasta ocazie am aflat si frecventele exacte ale numeroaselor cristale "fara zecimale", recuperate de pe diverse placi de PC. Variatiile de la exemplar la exemplar sunt de ordinul multor kiloherzi, asa ca nu le folositi ca etalon, char daca pe ele scrie "in clar" 10 MHz sau alta valoare "fixa". De pilda, am gasit un singur cristal "batut in cuie", dar pe acela nu scria 4MHz, ci 4000,000 kHz. Il folosesc intr-un calibrator simplu, format dintr-un oscilator dreptunghiular urmat de un divizor cu 4. Armonicile sale sunt inca bine auzite cu un receptor chiar si in banda de 435 MHz. Dupa ce voi transplanta montajul pe o placa civilizata si eventual ii voi gasi o cutie, il voi publica pe site.