CABLURI, CABLURI, CABLURI...
Caracteristicile catorva cabluri din seria RG
Un mic "amanunt" care provoaca necazuri mari, mai ales celor care doresc performanta: cablul de antena. Faimosul FIDER (sau feeder pentru pretentiosi...) este un element delicat. Caracteristicile sale se mentin doar daca avem grija sa respectam cateva reguli simple, dar fundamentale, de manipulare.
Asadar, CABLURILE:
Se pastreaza cel mai bine in role pentru cabluri. In lipsa rolelor, se pastreaza in colac, in pozitie orizontala, pe suprafata plana. Diametrul colacului va fi cel care rezulta din rularea usoara, naturala, a cablului.
Se conserva mai bine la umbra si la temperatura cat de cat constanta. Sub pat sau in pivnita sunt locurile ideale.
Se ruleaza si se deruleaza NUMAI pe sol, si NUMAI rotind rola de cablu (mosorul) sau colacul. Facutul colacului "pe dupa cot" sau scoaterea din colac prin tractiunea unui capat va duce la torsionarea lui si la scaderea caracteristicilor
Se trec prin perete sau prin tocul ferestrei pe cat posibil printr-un tub de plastic, dar in asa fel incat sa nu fie presate, deformate sau supuse eroziunii. Invelirea cablului cu un manson de cauciuc la punctul de intrare este o idee buna
NU SE CALCA niciodata pe cabluri si NU SE STRIVESTE la tocul geamului sau usii, ori cu brida de fixare!! Nu folositi cuie sau legarea cu sarma a cablului. Folositi bride cu surub sau benzi autoblocante late din plastic, si nu le strangeti foarte tare. Strivirea cablului provoaca deteriorarea ireversibila a calitatii sale!!
La indoirea cablului pentru a urmari conturul peretilor, se va respecta cu strictete RAZA MINIMA DE INDOIRE.
Pentru cabluri obisnuite, flexibile, aceasta se considera de 10 ori raza cablului , respectiv 3 cm pentru cablurile subtiri si 10-15 cm pentru cablurile groase. Cablurile semirigide sau rigide au razele minime specificate in cataloage.La trecerea peste streasina, se va folosi un departator izolant de 10-20cm terminat cu un canal profilat care sa asigure raza minima de curbura si fixarea cablului, pentru a evita erodarea lui din cauza miscarilor produse de vant. Radioamatorii experimentati folosesc o "ciuperca" tip RENEL sau PTTR, din portelan sau sticla, montata ca o rola la capatul departatorului.
| Impedanta
caracteristica, Z [Ohm] |
Impedanta caracteristica a cablului este o constanta dependenta de constructia cablului: diametrele miezului si a camasii, sau distanta dintre fire pentru cabluri panglica, materialul si tehnologia de izolatie, alte elemente tehnologice. Impedanta caracteristica practic nu variaza in domeniul pentru care a fost conceput cablul. Producatorii dau o frecventa maxima, dincolo de care parametrii nu mai sunt garantati. Unele cabluri "rezista si mai sus", dar cu inerente compromisuri, de obicei cresterea impedantei si intotdeauna cu pierderi semnificative. |
| Factor de viteza Fv factor of velocity |
Este cunoscut si ca "factor de scurtare", respectiv
raportul dintre lungimea fizica la care o bucata de
cablu rezoneaza pe o anume frecventa si lungimea de
unda calculata pentru respectiva frecventa. Cu alte cuvinte, daca avem nevoie de o bucata de cablu care sa rezoneze in lungime de unda, sa zicem in banda de 10m, adica la frecventa de 29,7MHZ, lungimea teoretica Lt ar fi de 10m. Daca taiem 10m de cablu si masuram frecventa de rezonanta, va rezulta ca linia noastra rezoneaza pe la 20MHz, respectiv la o lungime de unda calculata de vreo 15m. Daca facem raportul dintre lungimea teoretica si cea practica, adica 10/15, rezulta 0.667. Astfel, lungimea la care linia noastra va rezona in 29.7MHz va fi Lt x Fv, adica 10 x 0.667 = 6.67m. RETINETI: -o linie rezonanta din cablu va avea intotdeauna lungimea fizica mai mica decat lungimea teoretica (Fv este intotdeauna subunitar) -un factor de viteza mare (peste 0.7) indica un cablu de calitate buna |
| Pierderi
caracteristice Lf loss factor, [dB/100m] |
Pierdereile sunt exprimate in
decibeli per 100m de cablu. Pierderile
cresc continuu cu frecventa,
dupa o curba aproximativ exponentiala. Producatorii dau uneori aceasta
curba in cataloage, dar dau intotdeauna valorile la cel putin doua
dintre frecventele succesive cele mai uzuale, respectiv 10, 100, 500,
1000 sau 2000 MHz. De regula, pentru cablurile de unde scurte se dau pierderile la 10 si 100MHz, pentru cele de unde ultrascurte la 100 si 500 MHz, iar pentru cele de microunde la 500 sau 800 MHz si la 1GHz sau o alta valoare care se poate considera frecventa maxima de lucru. Sa calculam pierderile de putere intr-un cablu RG 213 de 30m lungime. La 21MHz, din cei 100W ai emitatorului ajung in antena vreo 81W. La 145MHz, pe acelasi cablu, din aceeasi suta de watti raman doar 53W. Acum mai calculati pierderile aduse de SWR-ul mare, de contactele imperfecte la antena, de lipsa balunului, de mufele de calitate slaba.... si veti intelege acel control RS de "4 pe 5 cu indulgenta"... |
| Capacitatea/100m [pF] |
Capacitatea pe 100m permite calcularea unor condensatoare de valoare mica (cel mult cateva zeci de pF) care se pot confectiona din cablu coaxial pentru a realiza diverse sisteme de adaptare sau trapuri. Detalii se pot gasi in orice carte serioasa de antene, ca si pe net. Retineti doar ca alaturi de capacitate, cablul introduce si o inductanta, mai ales daca segmentul respectiv este infasurat, asadar vom avea de a face mai degraba cu un circuit acordat decat cu un condensator... |
| Tensiunea maxima
repetitiva, Vrms [V] sau [kV] Repetitive maximum service voltage |
Vrms este valoarea maxima a tensiunii ce poate fi aplicata in mod normal cablului. ATENTIE! in practica, in functie de tipul de circuit de acord al finalului, de transmatch, de diverse raporturi de impedante si de alti parametri ai sistemului emitator-antena, inclusiv starea atmosferica, pe cablu pot aparea tensiuni enorme, de ordinul zecilor de kilovolti, care pot conduce la strapungerea izolatiei cablului. Porniti emisia intotdeauna cu ochii pe instrumente, cu putere redusa si cresteti progresiv catre puterea maxima, mai ales daca aveti peste 100W! |
In primul rand, un cablu trebuie sa aiba aceeasi impedanta cu cea de la iesirea emitatorului sau a circuitului de acord final (filtru pi, transmatch, Z-match sau ce o fi....). Cvasitotalitatea emitatoarelor actuale "ies" pe un coaxial de 50 de ohmi, fie direct, fie printr-un transmatch sau alt tip de acordator de antena. De regula, in afara de acordul emitatorului, se asigura si adaptarea cablului la antena, printr-un transformator corespunzator de impedanta (balun, transformator, bucla, adaptor gama, etc.)
In al doilea rand, puterea emitatorului trebuie sa fie suportata de cablu. Este cred evident ca un emitator de 1kW nu se va putea conecta prin faimosul cablu RG58 pentru vechile retele de calculatoare!! Acest cablu ieftin si usor de gasit poate manipula cel mult 100W (daca va convin pierderile de peste 10 dB/100m pe care le aduce...)
Al treilea element de luat in considerare sunt pierderile pe care le provoaca orice cablu. Aceste pierderi sunt dependente de frecventa, in relatie exponentiala. In unde scurte, un RG213/U-MIL este excelent, dar acest cablu nu va face fata la 145MHz, unde un cablu de tip RG35, proiectat pentru receptie TV, s-ar putea sa fie mai bun. Faceti calculele folosind tabelul de mai jos si veti vedea diferenta.
Al patrulea element pare optional, dar de multe ori se dovedeste esential: firma producatoare. Nu vorbesc de celebrele Andrew, Pirelli sau alte cateva, din cauza pretului pe masura... Dar optati pentru un cablu Belden, nemtzesc, care e cu totul altceva decat nu stiu ce OZN nemarcat, facut pe vapor, sau inca mai rau, de facaturi botezate cu nume sonore gen Mitzutzoiu...
Ultimul -dar cel mai important element, din pacate...- este pretul. Un cablu bun incepe de pe la 60 eurocenti per metru pentru cabluri subtiri, pe polietilena, dar se poate ajunge la peste 5 euro per metru pentru cablurile groase pe teflon. Oricat de tentant ar fi pretul, evitati cablurile cu miez de aluminiu. Folia de aluminiu insa, daca este dublata de cateva fire de cupru, poate sa fie un avantaj in cazul cablurilor de ultrascurte pe care se vor aplica puteri modeste, sub 50W.
ATENTIE la "super-oferte" si la citirea cataloagelor! Puteti sa va pacaliti foarte usor cu un cablu "ieftin si bun" cu pierdere de "numai 4dB la suta". Suta de metri sau de picioare?? Comerciantii sunt HPMN* si pun la dispozitie "foi de catalog" in care dau pierderile NU la 100m, ci la 100ft, adica la cca. 33m. Marcheaza rubrica printr-o steluta aproape invizibila, iar explicatia cuvenita o dau, deci nu pot fi acuzati, dar o pun intr-un loc greu de reperat si cu caractere foarte mici... "Principii" de marketing sau curata inselatorie? Judecati singuri...
*) HPMN = Hotz, Parsiv, Mincinos si Nabadaios, honolulu-india, ca sa vada si ei cum e sa li se aplice "principii" de marketing!!
De obicei, pentru unde scurte, intre 100W si 1kW, se foloseste RG 213. Pentru ultrascurte (2m si 70cm), intre 5 si 25W se pot folosi RG58 sau chiar cabluri tip coaxial de televiziune. Peste 25W insa, un semirigid de tip H-100 sau similar, cu tresa foarte deasa dublata cu banda ce cupru, miez masiv si izolatia miezului cu fir spiral de nylon in tub de teflon este de dorit, sau chiar obligatoriu la puteri peste 100W.
Caracteristicile catorva cabluri din seria RG
Cu culoare verde sunt indicativele cablurilor recomandate pentru unde scurte, iar cu culoare visinie cele recomandate pentru unde ultrascurte. Cele in negru sunt de uz general, de evaluat pentru fiecare caz in parte. Caracteristicile de mai jos sunt media pe tip de la cativa producatori cunoscuti, deci au doar valoare orientativa!! Unele litere din coada indicativului pot sa indice variatii semnificative ale caracteristicilor. Comparati, spre exemplu, tipurile C, U, M si MIL pentru faimosul RG-58 si va veti convinge. Inainte deci de a cumpara cablul, cititi foaia de catalog a producatorului, pe care o gasiti de obicei pe net.
| Indicativ | Impedanta (ohm) |
Factor viteza |
Pierderi dB/100m la 10MHz |
Pierderi dB/100m la 100MHz |
Capacit. pF/100m |
Tens. max. (Vrms) |
| RG-9/U | 51.0 | 0.659 | 1.80 | 6.56 | 98.1 | 4000 |
| RG-9B/U | 50.0 | 0.659 | 1.86 | 6.89 | 30.5 | 4000 |
| RG-10A/U | 50.0 | 0.659 | 1.80 | 6.56 | 30.5 | 4000 |
| RG-16A/U | 52.0 | 0.670 | 1.31 | 3.94 | 29.5 | 6000 |
| RG-29/U | 53.5 | 0.659 | 3.94 | 14.43 | 28.5 | 1900 |
| RG-34A/U | 75.0 | 0.659 | 0.95 | 4.26 | 20.5 | 5200 |
| RG-35A/U | 75.0 | 0.659 | 0.77 | 2.78 | 20.5 | 10000 |
| RG-58/U | 53.5 | 0.660 | 4.10 | 15.25 | 28.5 | 1900 |
| RG-58A/U | 53.5 | 0.659 | 4.10 | 15.25 | 28.5 | 1900 |
| RG-58C/U | 50.0 | 0.659 | 4.63 | 16.90 | 30.0 | 1900 |
| RG-59A,B/U | 75.0 | 0.659 | 3.61 | 11.15 | 20.5 | 2300 |
| RG-213/U | 50.0 | 0.660 | 1.97 | 6.23 | 29.5 | 5000 |
| RG-218/U | 50.0 | 0.660 | 0.66 | 3.28 | 29.5 | 11000 |
| RG-220/U | 50.0 | 0.660 | 0.66 | 2.30 | 29.5 | 14000 |