YP1W - Insula Sacalinu Mare - un indicativ ce a făcut să explodeze pile-up-ul  în 14 şi 21 MHz.
Acest indicativ este atribuit unei staţii a FRR care operează de pe insula Sacalin din Marea Neagră.
Bine, or să întrebe unii, ce insulă este aceasta, unde se află.  Să începem povestea...
În urmă cu mai bine de trei ani, când am aflat despre programul IOTA (Islands On The Air), am căutat dacă România mai are insule în Marea Neagră. Auzisem ceva despre o insulă care s-ar afla lângă comuna Sf.Gheorghe din Delta Dunării.
Cu ajutorul radioamatorilor din zona Dunării, şi nu numai, am reuşit să procur o serie de hărţi şi astfel s-a născut prima încercare.
IOTA este administrată de radioamatorii englezi. Ei sunt aşa cum sunt...  Primul răspuns a fost că Marea Neagră nu indeplineşte condiţiile de a fi numită “Mare” după criteriile IOTA. A urmat o perioadă de lobby...
Anul trecut am repetat cererea. De această dată mi s-a cerut să trimit informaţii despre insulă. Acestea au fost trimise. Câteva luni nici un răspuns. În cele din urmă un mesaj scurt în care sunt rugat să am răbdare....şi în fine pe 19 iunie 2000 în lista noilor insule acreditate, pentru prima oară, apare şi YO cu EU-???
Doream acum să concretizez apariţia acestei noi insule şi în eter.
Începusem pregătirile, când pe internet apare un mesaj că un polonez va fi activ de pe insulă între 20-22 iulie 2000!  Surpriză!  Frustrare!
Oare trebuie să vină cineva din alte ţări care să emită pentru prima dată de pe o insulă românească ?
Din acest moment lucrurile se precipită. Prin intermediul FRR s-a solicitat un indicativ special.. şi acesta se obţine: YP1W
Cu băieţii din Tulcea se ţine o legatură permanentă. Cheia succesului va fi realizată cu ajutorul lor. De ce? Insula este intr-o zonă de protecţie strictă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ceea ce înseamnă că accesul este permis numai în scopuri de cercetare. ( avem şi noi Navassa noastră!)
Miercuri pe 5 iulie vorbesc cu Mac, YO4BBH. Îi zic că vin cu autobuzul de joi după masă. Răspunsul este că trebuie să fiu joi la 8.30 în Tulcea la o întâlnire la ARBDD pentru a încerca obţinerea permisului pentru acces pe insulă.
La nouă seara am încărcat tot echipamentul în maşină, acumulatorul de 150 Ah (tnx YO3FMU!), Manipulatorul electronic la 12 V (tnx YO3CTW!) şi direcţia Tulcea.
Puţin inainte de miezul nopţii las în urmă podul de peste Dunăre şi undeva după Hârşova fac o pauză de somn. O noapte fierbinte; dimineaţa pornesc către Tulcea. Pe la 7 aud primul apel pe 145,225 MHz a lui Mac YO4BBH. La intrare in oraş, în dreptul benzinăriei iau handiul şi stabilesc legatura cu el. Imi explică traseul ce trebuie să-l urmez pentru a ajunge la locul de întâlnire.
În grabă mă pun la o ţinută mai oficială şi la ora stabilită suntem la ARBDD unde are loc prima întâlnire între reprezentanţii celor două organizaţii. Ni se explică de ce nu este de dorit prezenţa altor persoane, în afară de cei care fac cercetări specifice, în zona de protecţie strictă.
În final se obţine un permis pentru câteva zile, prima fiind pe data de 8 iulie 2000.
Cu documentul în mână se merge la Poliţia de frontieră unde după un instructaj ni se dă autorizaţia de acces. Înarmaţi cu “hârtii” acum ne aşezăm şi începem pregătirile finale.
Remus, YO4FTC, ia acumulatorul şi-l pune la încărcat. La numai câteva ore, suntem alertaţi de YO4BGJ, Sandu, că în zona radioclubului nu mai este curent la reţea.Se mută totul la sediul unde lucrează Remus, unde va rămâne până a doua zi. Intre timp, Mac, YO4BBH, a scotocit prin rezerve şi confecţionează o antenă: dipol pentru 14 şi 21 care vor fi montati ca inverted V. Tot odata se pregăteşte şi o antenă verticala care să funcţioneze multiband.
Teava este luată de la un echipament scos din uz şi cele 8 tronsoane de 80 cm. (6,40 m.)urmează să fie acordaţi cu transmatch-ul lui Mac. Se mai ia un manipulator de rezervă.
După o noapte caldă, a doua zi 7 iulie la ora 13.30 vaporul pleacă cu cei trei care vor încerca să ajungă pe insulă. Ştiam că plecăm. Unde vom ajunge însă habar nu aveam...

   Grupul era format din YO3JW, Pit, YO4BGJ, Sandu şi fiul meu Andrei, pe post de “şef şerpaş”
Seara ajungem la Sf. Gheorghe. La ponton lume multă. Eveniment. Cursa vine de două ori pe săptămână. Vin turişti, vine aprovizionarea, venim şi noi.. Urma să întâlnim o familie la care să ne facem “baza” ,dar nu-s... În final aflăm unde stau şi încărcăm totul într-un căruţ tras de un măgar(am aflat ca avea 20 de ani!) şi pornim tot alaiul către destinaţie. Când mai era puţin şi se termina comuna am ajuns.
Între timp s-a tatonat modul de acces la insulă. Hârtia primită a deschis calea! Aşa că dimineaţa la 4.30 eram pe malul Dunării. Aici momente de groază. Au apărut ţânţarii. Nori negri care căutau orice breşă de acces. Sandu chiar este nevoit să se întoarcă şi să ceară o salopetă.(venise în pantaloni scurţi!) Pe un ponton îngust încărcăm totul în barcă şi pornim...
Încă nu se luminase. Traversăm Dunărea, intrăm pe canal şi între pereţi de stuf începe aventura. Încetul cu încetul se luminează. Deasupra apei pluteşte o pâclă de ceaţă ceea ce face peisajul straniu.

    La un moment dat stuful dispare iar în faţă se prezintă o mare întindere de apă. Păsări multe, egrete. pescăruşi, raţe, chiar şi pelicani... şi undeva în faţă o fâşie de pământ cu stuf - insula Sacalinu Mare.
Mergem încet, fără zgomot, încet, încet pământul se aproprie.  Barca scârţâie pe nisip şi am ajuns. Insula este joasă, nisip fixat de vegetaţie. Descărcăm. Stabilim ca spre seară să vină să ne ia. Barca pleacă. Am rămas singuri!

   Începem să desfacem bagajele! Pregătim masa de lucru, o foaie de tego pus pe un scăunel pescăresc. Ridicăm antena şi o ancorăm, o cuplez la transceiver şi surpriză !

  Constat cu stupoare că am lăsat acasă cablul de alimentare. Deznădejde, furie, legile lui Murphy.
După ce aceste momente au trecut se pregătesc înlocuitorii, improvizaţii.
Dintr-un cordon de alimentare se taie două sârme ce va deveni cablu de alimentare , se conectează la acumulator; nu vrea să pornească. Se dau capace jos, se verifică. În final se aprind ledurile. Uf! La transport un buton a fost apăsat accidental..
Cu numai câteva minte înainte de ora 04 utc se dă primul apel pe 14,260 MHz: CQ de YP1W
Răspunde LA2PHA 59 / 59 EU no number şi-l rog să anunţe pe DX Cluster că suntem in fine QRV de pe insulă.
Pentru a obţine numărul de referinţă trebuie mai întâi să facem minim 200 de legături cu minim 3 continente (cel propriu nu contează)
Treaba începe să meargă. Ne cheamă 4K5CW, primul continent, apoi VE3XN, al doilea continent. Suntem chemaţi de YO4BTB, de europeni. In mai puţin de o oră lucrăm cu HC2RG, apoi cu ZL3NS şi în fine cu EA9PB. Avem toate continentele, iar la două ore de la prima chemare depăşim baremul de 200 de legături.

   Îl caut pe G3KMA, Roger, cel care poate să dea numărul de referinţă când se realizează baremul necesar. Un englez spune ca este încă prea devreme pentru al deranja.
În fine la ora 06.32 utc suntem chemaţi de Roger care ne comunică numărul de referinţă pentru IOTA: EU-183. Aveam deja 280 de legături.
Pile-up este imens. Greu se pot împrăştia staţiile care cheamă. Din când în când se mai solicită
- outside EU- surprinzător, se respectă.
La ora 08 utc comutăm pe 21,250 MHz şi ascultăm cu 5 kHz mai jos. Ne reîntâlnim cu staţii care ne-au lucrat în 14 MHz, ne cheamă din nou YO4BTB, apar staţii din JA, PY, W, propagare curioasă în Europa mai ales pe distanţe scurte.
Microfonul este preluat de YO4BGJ care completează pagină după pagină. Ne grăbim. La ora 12 utc urmează să înceapă campionatul IARU. Vrem să evităm QRM de concurs.
Ne-am decis ca până va veni barca să intrăm în concurs. Se dă acum 5928. Suntem căutaţi în continuare.
Vântul care dimineaţa era inexistent, acum suflă din ce în ce mai vârtos. Antena rezistă! Nu mai avem timp de testat antena verticală. Data viitoare.
Încercăm la repezeală o statistică: S-a lucrat cu aproximativ 40 W output pe antena inverted V pentru 14 şi 21 MHz amplasată la aproximativ 6,4 m înălţime. La pornire acumulatorul arăta 12,51 V, iar la terminare a ajuns la 11,98 V. Sandu face ultima legătură în 28 MHz cu S57RJJ la 16.15 utc.
S-au realizat peste 1250 de legături cu toate continentele pe 14, 21 şi 28 MHz în 12 ore şi 16 minute. S-a lucrat până ce barca a acostat.
Desfacem antena, staţia, le punem în bagaje, curăţăm locul de resturile prezenţei noastre, le punem la pungă. O ultimă privire asupra locului unde am stat şi trecem în barcă. Motorul porneşte. Refacem drumul de dimineaţă. Şi de acestă dată soarele ne luminează din faţă, dar acum dinspre vest. Pereţi de stuf sub bătaia vâtului parcă sunt niste mamuţi ce se agită.

  Valurile se sparg de bordurile bărcii. Când ajunge pe Dunăre valuri dinspre mare fac ca barca să se urce şi coboare periculos. Stropii udă totul. Mai este puţin. Ajungem. Descărcăm. Ne adăpostim repede în cameră să nu ne prindă ţânţarii. Primele comentarii...
Adorm. Noaptea mă trezesc zgomotele trăznetelor produse de o furtună violentă. Pe fereastră se văd luminile naturi dezlănţuite. Incepe să plouă. A doua zi ne încercăm talentele pescăreşti.
Pare-se că furtuna a înebunit peştele. Au refuzat să prindă momeala ce am pregătit-o!
Vremea trece repede şi de această dată, la plecare bagajele au ajuns într-un cărucior care tras, ne-a salvat de cărat .
Vaporul de întoarcere este deja la ponton. Urcăm, plasăm bagajele şi la ora 16 ridică ancora. Străbatem în sens invers treseul spre Tulcea. In port sunt cei care la plecare ne-au condus. Ne aşteaptă. Mergem la Radioclub, YO4KCC, de la Sala Sporturilor din localitate.
Sunt prezenţi din nou cei care au contribuit la această Dxpediţie; vremea zboară, se face ora 22. Îmi iau rămas bun de la coechipier, de la gazde, promit ca voi încerca să mă întorc.
Pe drumul din Dobrogea, în noapte pleznesc din nou trăznetele. Se luminează ca ziua. Trecem podul de peste Dunăre după miezul nopţii. Ne oprim după Slobozia. Dimineaţa pornim. La 7 suntem acasă. Prima fază a luat sfârşit...

Faza II-a

Încă din momentul în care plecam în 8 iulie de pe insulă am sperat să putem reveni. Planurile erau făcute şi trebuia să revenim pentru concursul IOTA. Sorţii au vrut să fie altfel. Din presă s-a aflat despre faptul că în zonă s-a declanşat o epidemie. Aceasta, precum şi unele necazuri familiare au făcut ca decizia de a organiza expediţia a II-a să se amâne pentru luna septembrie. De îndată ce s-a luat decizia de a merge pe insulă s-a început formarea echipei cu tot ceea ce era necesar, precum şi căutarea unor resurse financiare. Poate că acest aspect pare minor, dar aceasta a făcut posibilă pornirea acţiunii. Astfel, S.C. Apemin Dorna s.a., S.C. Diarul Alpha srl, S.C. ISAF s.a. YO5CRQ, au contribuit la reuşită prin contractele de publicitate încheiate pe perioada expediţiei YP1W- 2000 Cu“ forţe” noi s-a rezolvat problema transportului echipamentului şi a operatorilor de la Tulcea la Sfântu Gheorghe şi înapoi prin închirierea unei şalupe. În funcţie de capacitatea de încărcare a şalupei echipa s-a limitat la 5 participanţi. Expediţia a pornit la drum pe 27 septembrie.

În această zi o parte compusă din YO3JW, Pit şi “şerpaşul şef” Andrei am încărcat în ARO o parte din echipamente: un generator de 2 kW (tnx SC Adicom 2A srl), canistre, corturi (tnx YO3VK), diverse cabluri şi un pilon (tnx YO3KPA), un cubical quad (tnx YO2BP) plus staţia TS430S cu accesoriile necesare. La ora 13.30 se lua direcţia Feteşti via Lehliu de unde am mai incărcat un pilon şi prize de pământ (tnx YO9DAX). După trecerea Dunării pe la Cernavodă am pus pe maşină un beam, TH3mkII, (tnx YO4WZ). De aici am luat direcţional Tulcea, unde am ajuns seara târziu. La radioclub, la YO4KCC ne astepta YO4BGJ şi alţi radioamatori din localitate. Cam în jurul acestei ore în Bucureşti se pregătea de pornire a doua maşină cu YO3FLR şi YO3FWC. Ei trec prin Ploieşti pentru o întâlnire cu YO9AFE de unde se va prelua un cort şi diverse alte lucruri indispensabile. Tot aici avea să fie joncţiunea cu a treia maşină care venea de la Pucioasa cu YO9FJW. Dimineaţa primul drum a fost pentru a ridica actele necesare deplasării, iar la ora 9 se face apelul pe faleză. . Cele trei maşini sunt gata să descarce pentru îmbarcare pe şalupa care aştepta la chei. Se aduc ultimile dotări: antenele folosite în prima expediţie, clasicul V întors (deja testat) , verticalul cu transmatch (tnx YO4BBH), un generator de rezervă (tnx YO4FTC), se umplu canistrele cu benzină, se iau provizii pentru următoarele zile. Salupa devine din ce în ce mai grea şi pescajul creşte. Urcăm la bord după ce ne-am luat rămas bun de la tulcenii care ne-au ajutat şi condus. Un sunet de sirenă şi şalupa se depărtează de chei. Încet oraşul rămâne în urmă. În fata ochilor pe luciul apei se perindă zona portului Tulcea. Apoi intrăm pe traseu. La bord trebuie să se instaureze noi reguli. Cei doi “grei”, YO3JW şi YO3FLR nu au voie să stea de aceeaşi parte a şalupei deoarece aceasta se inclină primejdios. Se montează rapid prima staţie pe 145 MHz cu care se ţine legătura cu cei de pe chei. Apoi se încearcă montarea unei staţii pe scurte. Montăm 14 AVQ, dar nu dă randament fără contragreutăţi. Se scoate un dipol pentru 15 m care este plasat în poziţie cu o sticlă de apa minerală Dorna. Sticla este legată de un capăt al antenei şi lansată la apă. Şalupa trăgând toată această “minune” va face ca antena să stea înclinată la 45 grade deasupra apei. Primele legături făcute ca YO3FWC/MM sau YO9FJW/MM stârnesc agitaţie în bandă. Timpul trece repede. Ajungem la Sfântu Gheorghe unde au mai rămas o serie de formalităţi de rezolvat. Acestea ne iau un timp mai lung decât ne planificasem. Orele fiind înaintate ne oprim pe canal unde sub ultimile raze de lumină instalăm corturile pentru noapte. Intunericul coboară brusc. Cerul înstelat se vede în toată grandoarea lui. Trebuie să ieşi din oraşul iluminat pentru a te bucura de o astfel de privelişte. Dimineaţa ne vin ajutoare. Ne deplasăm către capătul canalului de unde se va face debarcarea. Cu barca venită se trece la primul “desant”. Se încarcă tot ceea ce va fi prima staţie ce va porni în trafic. YO3JW şi YO9FJW pornesc să deschidă traseul. Cu opinteli se ajunge la mal.

Se descarcă echipamentul şi barca se întoarce pentru transporturile următoare. Se începe ansamblarea primei staţii. Antena se ridică, se conectează cablul coaxial, se pune pe poziţie generatorul, se trage cablul de alimentare, se ridică cortul de unde se va opera, măsuţa este ansamblată, staţia, un FT990 şi sursa de alimentare sunt puse la locul lor. O ultimă verificare. Se trage de şnurul generatorului care dă 220 V. Zgomotul acestuia va fi familiar pentru următoarele trei zile. Un acord rapid şi apelul pe 14.260 kHz aduce prima legătură cu 9A2AA la ora 6.43 utc. La 6.51 utc lucrăm cu Paul, YO5BRZ care ne bagă pe DX Cluster. Legăturile se înscriu una după alta în log. Ionuţ, YO9FJW, preia microfonul şi umple paginile. Între timp mai sosesc două transporturi, astfel că totul este pe insulă. Stabilim ca luni dimineaţa să vină din nou pentru a strânge totul şi a le duce pe şalupă. Se scoate a doua staţie, un ICOM IC 738, care cu antena de 15 m de pe şalupă montată ca V întors şi YO3FWC trece în telegrafie pe 21030 kHz. Aici treaba este mai organizată; logul se ţine pe calculator, elegant... Se începe despachetarea antenei cubical quad. E proaspătă. Miroase a vopsea. Începe montajul. Bileţelele care o însoţesc ne fac viaţa mai uşoară. Spre prânz devine operaţională. Se instalează a treia staţie la un alt cort unde se va folosi TS680S şi TS430S cu un transmatch exterior. Pe acelaş pilon se fixează antena V întors pentru 40 m. Se lucrează concomitent cu trei staţii.

Supriza vine de la generator. Subit tace. Se fac presupuneri, verificări. Concluzia este că a rămas fără ulei şi protecţia a lucrat.(Ce bine! Altfel o plăteam de nouă!) Începem să ne întrebăm dacă asta a fost totul? Cu ajutorul tehnicii moderne (GSM) reuşim să contactăm pe cei din Tulcea care în orele târzii de seară reuşesc să-l găsească pe “căpitan”, astfel că a doua zi dimineaţa, după ce şi-a luat porţia de ulei generatorul revine la viaţă pentru următoarele două zile. Se începe montarea beam-ului. Se fixează fiecare element la locul la care a mai fost la vechiul stăpân, se leagă cablul coaxial, se conecteaxă la staţie, se fac primele acorduri. Concluzia este că merge mai bine în telegrafie, unde va fi folosită cu precădere. Pentru banda de 80 m. se încearcă o improvizaţie. O sârmă lungă este întinsă pe ancorele ce susţineau celelalte antene. Se încearcă un acord. Merge. Semnalele sunt totuşi slabe. Ne hotărâm ca pentru ultima seară să modificăm antena V întors de pe 20 m. O lungim pentru a se acorda în banda de 80 m. Aţi jucat vreodată "Obligata în HF"? Bineînţeles că nu, acesta un joc nou inventat pe Sacalinu Mare EU-183. Numărul de jucători trebuie să fie de cel puţin 2. Se joacă aşa: se ia un transceiver de HF, se acordează pe o bandă oarecare, indiferent modul de lucru. Se trage la sorţi cine e primul (cu zarul sau cu banul). Primul jucător face apel general, conform procedurii regulamentare. Dacă la apel îi raspunde cineva, lucrează. După încheierea legăturii mai are drept la un apel. Dacă i se răspunde, lucrează şi de data asta. După care mai face un apel şi tot aşa până nu-i mai răspunde nimeni. În cazul acesta, urmează cel de-al doilea la staţie, care urmează aceeaşi procedură. Când ultimului participant nu i-a răspuns nimeni, se reia ciclic, de la primul jucător. Jocul se încheie după o perioada predeterminată, sau când s-a închis propagarea. Punctajul îl reprezintă numărul de QSO-uri efectuate. La sfârşit se încheie un clasament din care învinsul trebuie să execute o pedeapsă (să pună de-o cafea, să pregătească masa etc). Se pare că jocul se poate practica şi în VHF, şi în UHF, însă noi nu l-am încercat.Dar este totuşi o idee.. La plecare speram ca Mama Natură să ţină cu noi. Dacă vremea a fost cu noi, trei zile însorite, dar cu vânt, nu acelaşi lucru se poate zice de propagare. Aici câteva explozii pe soare au făcut ca la un moment dat să nu se mai audă nici o staţie. Cu toate acestea atât în logul scris, cât şi în cel de pe calculator s-au adunat în total peste 5400 de legături cu toate continentele în toate benzile, cu excepţia benzii de 160 m. S-a lucrat în ssb, cw şi chiar în rtty. Deplasare în Deltă fără o scurtă partidă de pescuit? Exclus. Eram dotaţi şi cu scule de prins peşte, luate în ipoteza unui total blackout în HF, dar şi ca alternativă culinară. Aşa că într-o după-amiază, împreună cu YO3FLR, am luat echipamentele specifice, momeala cumparată de YO3JW de la Bucureşti, o staţie portabila de 2 m, ne-am suit în barcă şi am luat cap compas cel mai apropiat canal cu apă adâncă, de care ne despărţeau câteva sute bune de metri. Se pare ca am subevaluat adâncimea apei din laguna prin care trebuia să dăm la rame (30-40 cm) şi faptul că batea un vânt puternic dinspre mare. Cert este că în loc să mergem spre locul de pescuit, dădeam de pomană cu vâslele în noroiul de pe fund şi tot ce reuşeam era să lăsăm barca la cheremul vântului, plutind în derivă spre cu totul alt obiectiv. Eforturile noastre de a redresa situaţia erau zadarnice, locul cu peşte devenea din ce în ce mai îndepărtat, aşa că după ce am consultat ceasul am dedus că, chiar dacă ajungeam unde ne-am plănuit, ne mai ajungea timp exact cât să ne întoarcem ca să nu ne prindă noaptea pe baltă. De pe mal baieţii cred că ne priveau zbaterea disperată din barcă foarte amuzaţi, căci primeam în 2 m "încurajări" înecate în hohote de râs. Situaţia a fost tranşată de YO3FLR, care când a realizat că mişcările noastre din vâsle sunt inutile, şi-a suflecat pantalonii şi a coborât din barcă, a luat frânghia pentru remorcare şi a pornit spre tabără. Când am ajuns, am constatat, spre disperarea nostră, ca păţania a fost înregistrată pe caseta video... Aşa că dacă crede cineva că am prins peşte pe cinste în Deltă, să afle că nici n-am apucat să udăm momeala în apă... Duminică seara s-a început strângerea. Tot ce nu urma a fi folosit peste noapte s-a împachetat. Vântul începuse să bată mai tare; antenele mari, directive au fost date jos. Dimineaţa, când barca a venit primul transport a pornit spre şalupă. Între timp s-a strâns ceea ce a mai rămas. Se fac încă două drumuri. La ultima se face o verificare dacă nu am uitat ceva, se strâng ultimile semne ale prezenţei noastre pe insulă, după care plecăm. S-a făcut aproape ora 9 când şalupa trage semnalul de plecare. După o ciorbă de peşte, pe care fiecare a savurat-o, încep comentariile. La fiecare ieşire se mai invaţă câte ceva. Sperăm ca la o nouă participare să fie lucrurile şi mai bine puse la punct... Motorul trage din greu contra curentului. La un moment dat pe 145 MHz îi auzim pe cei din Tulcea. Speram să ajungem repede, dar la întorcere a durat mai mult. Când în final avem contact radio bun, suntem anunţaţi că ne aşteaptă o surpriză. În cele din urmă apare în zare oraşul. Ne apropiem de chei. La un moment dat au apărut aproape toţi radioamatorii tulceni. Prezenţa unui reporter de la o staţie de radio locală a făcut posibilă ca evenimentul să fie mediatizat şi pe plan local. (Tnx YO4/TL) După acostare se descarcă echipamentul. Priviri curioase se uitau la tot maldărul de sacoşe, genţi, cutii, ţevi, canistre şi alte belerege ce se scoteau de pe şalupă. În fine şalupa a scăpat de povară!!!! Am fi dorit să mai rămânem, dar a doua zi o parte dintre noi trebuia să se prezinte la locul de muncă. Rapid maşinile au fost reîncărcate. Se ia drumul spre Hârşova. Este luni seara în data de 2 octombrie. O parte o ia spre Urziceni, Ploieşti unde se lasă lucrurile împrumutate. YO9FJW o ia spre Pucioasa, YO3FLR şi YO3FWC spre Bucureşti. YO3JW ia direcţia spre Cernavodă. Drumul merge prin noapte. Circulaţia este liberă, dar nu se poate apăsa prea tare pe accelerator. La apel YO4WZ ne dirijează din nou. Ajungem. Descărcăm repede, apucăm să-i mulţumim. Trecem Dunărea. La Feteşti lăsăm ultimile piese. Tragem pe dreapta pentru câteva ore de somn. Dimineaţa plecăm devreme. Trecem prin Slobozia, Urziceni, lăsăm generatorul la stăpânul lui şi ne grăbim spre Bucureşti. Afumaţi, Colentina şi iată-ne acasă. Echipa de pe ruta spre Ploieşti-Bucureşti a avut parte de necazuri auto. Într-o curbă, încă în judeţul Tulcea, a apărut pe carosabil un pietroi cât toate zilele, pus de cine ştie ce inconştient. Fiind noapte, şoferul, YO3FLR a fost luat prin surprindere şi nu numai că nu l-a putut evita, dar a dat cu ambele roţi din partea dreapta în bolovan, aşa că ne-am ales cu o pană dublă la ora 22. Din fericire eram două maşini în convoi şi roata de rezervă de la YO9FJW a fost extrem de bine venită. (Ce înseamnă să ai Dacia!) A fost foarte greu să găsim un “service” care să rezolve anvelopele la ora aceea târzie din noapte. Poate fără ajutorul radioamatorilor fără somn de pe 145,225 MHz nu am fi reuşit să găsim nici un “meseriaş” care să ne ajute. Un popas final de o cafea la ora 1 dimineaţa a fost făcut la YO9FNR, în comuna Valea Calugărească din Prahova, la care am semnat cu toţii in cartea sa de oaspeţi alături de numeroase alte indicative. După vreo 2 ore fiecare reuşeşte să contorizeze câteva ore de somn... Ce se poate spune în loc de concluzii. Dorim să mulţumim tuturor celor care într-un fel sau altul au făcut posibilă acestă expediţie. Celor care au stat să ne caute pentru a ne chema, celor care au împrumutat o parte din echipament, celor care au stat alături de noi de la distanţă pe parcursul celor trei zile cât a durat şederea pe insulă.

Logul expeditiei poate fi consultat aici

Story by YO3JW

Prezentare Web: YO4AUL                                                  Read the English version here!         

QSL via YO3JW  Fenyo Stefan Pit
P.O.Box: 19-43, Bucuresti 19, ROMANIA 

Comentariile vizitatorilor acestei pagini:

Hello Corneliu
Many thanks. I really enjoyed reading the report on Pit's trip.
Best wishes
Roger

Roger Balister, G3KMA
RSGB IOTA Manager
E-mail: [email protected]
WWW: http://www.eo19.dial.pipex.com/index.shtml

Dear Friend,
I enjoyed visiting your site and got information on your IOTA operation. I would like to ask that you return with the goal of working the many IOTA hunters in North America. Unfortunately, I could never hear you due to the poor band conditions. I think it will require a beam antenna and at least 100 watts if possible. The European QRM is so strong and continuous that it is very hard to hear you unless you specifically look for us since my station is quite weak compared to the European island hunters.
Best wishes and hope to hear you and other YO gang from the island in the near future.
73's Don, W9DC 

Dear Pit,
I enjoyed seeing your fb website showing the YP1W DXpedition for a new IOTA. Congratulations!
Please confirm OK that you are manager for YP1W as my log show I had a QSO on 8.July.2000 @0402 utc on 14.260...your signal was 59 2XSSB.
I would like to QSL direct for a new IOTA EU-183. Let me know....
BCNU on the bands, good luck and DX!
73,
Garry V. Hammond, VE3XN
IOTA checkpoint for Canada and C.A., and Caribbean.

Daca doriti sa va exprimati opiniile cu privire la aceasta expeditie, putetzi sa o faceti aici !